Adolescentul interior de aici-și-acum

În natură nu supravietuieşte cea mai puternica specie şi nici cea mai inteligentă, ci cea mai ADAPTABILĂ LA SCHIMBARE.

– Charles Darwin

Ieri, 10 octombrie am sărbătorit Ziua Mondiala a Sănătății Mintale. În 2018, în focus: sănătatea mintala a copiilor și adolescenților, lucru firesc ținând cont de schimbările survenite în ultimul deceniu. În ultimii ani, au fost editate multe cărți legate de rolul copilăriei și al adolescenței în dezvoltarea umană și modul cum aceste etape de viață ne construiesc ca adulți sănătoși și funcționali sau lasă urme adânci în psihic și în suflete.

A fi adolescent în ziua de azi este total diferit față de acum 30-40 de ani. A fi părinte de adolescent este la fel de provocator. Nimic nu mai seamană cu ceea ce am învățat pe timpuri, motiv pentru care a pretinde ca modelul învățat de la părinți este încă valabil este total nerealist. Lumea se schimbă, oamenii se schimbă, viața are alt ritm, alt curs, alte planuri cu noi. Este obligatoriu să învățăm noi moduri de a fi, de a îmbrățișa schimbarea, de a ne adapta noului, de a crea diferit.

Totuși, partea bună este ca există multă cunoaștere, expertiză și oameni pregătiți cu soluții, tehnici și abordări de asistare. A înțelege sensul fiecărei etape de dezvoltare a personalității și a realiza pe deplin obiectivele etapei respective ne ajută să mergem mai departe cu încredere și claritate. Un adolescent cu încrederea bine sădita în interior devine un adult și un profesionist de succes în această lume competitivă și în permanentă schimbare.

La nivel global, piaţa muncii se confruntă cu schimbări semnificative în ultimii 8-10 ani, timp în care cunoaştem un accentuat proces de trecere de la contractul psihologic tradiţional la paradoxul angajabilităţii.  „Contractul psihologic” din vechea paradigmă se referea la înţelegerea nescrisă cu privire la obligaţiile angajatului şi angajatorului în cadrul relaţiei lor de muncă. Vechea paradigmă presupunea ca în schimbul loialităţii faţă de angajator, angajatul primea în schimb siguranţa locului său de muncă până la pensionare şi pensia.

În contextul actual, modelul dependenţei paternale ce caracteriza contractul psihologic a încetat să mai fie viabil. Noul model se plasează între interdependenţă şi individualism şi îşi protejează oamenii mai puţin ca înainte. Nu mai există „ocrotire corporativa” şi nici loialitate. A apărut în schimb conceptul „angajabilităţii” – „noi vă oferim oportunităţile, voi vă gestionaţi cariera”.

Doug Streycharczyk şi Peter Clough în “Tenacitatea mentală – cheia performanţei, rezilienţei şi stării de bine” folosesc termenul de “angajabilitate”, pe care o definesc în sensul lui cel mai larg. Dacă pentru mulţi, el înseamnă obţinerea unui post şi lansarea într-o carieră, pentru un număr tot mai mare de oameni poate însemna şi optiunea de a desfăşura o muncă independentă.

În esenţă, angajabilitatea este adevăratul scop al educaţiei, calificarea formală fiind un prim scop, însă urmată de tranziţia la lumea muncii. Iată de ce una din provocările acestor timpuri este relaţia dintre sistemul de educaţie şi piaţa muncii – două sisteme încă lipsite de inter-conectare. Educatorii îşi doresc o mai mare implicare a angajatorilor, în timp ce angajatorii consideră că sistemul educaţiei nu-i pregăteşte pe tineri pentru a face faţă pieţii muncii. Din acest motiv, tenacitatea mentală, rezilienţa, dorinţa de a persevera sunt trăsături esenţiale ale oamenilor de succes care intenţionează să exceleze în plan profesional şi investesc timp şi energie în educaţia şi cariera lor.

În acest context dominat de schimbare, digitalizare şi transformarea pieţii muncii a urma modelul părinţilor şi generatiilor anterioare ar echivala cu a nu fii conştient şi prezent aici-şi-acum şi a nu fi interesat de carieră şi propriul tău drum. Adolescenţii acestor timpuri au acces la multe informaţii, specialişti, o mai mare paletă de opţiuni în plan profesional, însă toate aceste oportunităţi au un cost. Acela de a se maturiza mai repede, de a acţiona din poziţia sănătoasă de adult, de a accesa toate informaţiile disponibile şi de a le utiliza în favoarea lor. Antreprenoriatul şi soloprenoriatul câştigă tot mai mult teren în defavoarea joburilor stabile din organizaţii, semn clar că echilibrul muncă-viaţă, autonomia şi creativitatea devin valori preţioase pentru cei ce adoptă repede spusele lui Socrate şi beneficiile de a se cunoaşte pe ei însişi.

ADOLESCENŢA – PERIOADĂ DE PROVOCĂRI, TRANSFORMĂRI, OPORTUNITĂŢI

Adolescenţa extinsă (12-24 ani) este o periodă de provocări atât pentru pentru adolescent cât şi pentru adulţi. Este un timp în care, graţie modificărilor sănătoase şi naturale în dezvoltarea creierului, mintea şi relaţiile se dezvoltă pozitiv. În acest răstimp are loc un proces intens de creştere şi maturizare (memoria, gândirea, judecata, concentrarea atenţiei, luarea deciziilor şi relaţionarea). Au loc schimbări cerebrale care conduc la 4 caracteristici ale minţii (cu avantaje si dezavantaje):

1) Căutarea noului – căutarea satisfacţiei crează motivaţia interioară de a încerca ceva nou, de a trăi intens.

2) Implicarea socială – relaţia cu semenii şi prietenii

3) Intensitate emoţională crescută care oferă vitalitate existenţei

4) Explorarea creativă

Faţă de acum 100 de ani, astăzi etapa adolescenţei este mai extinsa, fiind perioada distinctă dintre copilarie şi vârsta adultă, care reprezintă forţa noastra adaptativă “adaptează-te sau pieri”. Din acest motiv, conectarea şi comunicarea deschisă cu adulţii – părinţi, profesori, consilieri psihologici este vitală. Adolescentul acestor timpuri este preocupat de educaţie şi internet, ştie că apartenenţa la grup înseamnă putere şi se bazează pe creativitate şi colaborarea în grup, ca sursă de inteligenţă colectivă.

Putem privi aceasta perioadă de 12 ani ca un ritual cultural de trecere, care îi poate sprijini în asumarea riscurilor şi noilor experienţe, fapt ce duce la reducerea pericolului şi optimizarea propriilor resurse.

RELAŢIILE pozitive cu adulţii sau valoarea inestimabilă a “parentajului autoritativ”.

“Parentaj autoritativ” este acea abordare constructivă, caldă, cu limite clare, respectând autonomia copilului conform vârstei lui, fiind o abordare echilibrată faţă de ataşamentul securizant, sprijin si susţinere ca baza sigură pentru încurajarea explorării. Ataşamentul determină ascultare, apărare, alinare şi autonomie. Ca adulţi, transferăm nevoia de relaţii de sprijin către prieteni, parteneri de viaţă pentru a primi sprijin în situaţiile stresante de viaţă

Adolescenţa este o etapă a vieţii care trebuie cultivată atent, în care au loc transformări de importanţă vitală care permit formarea unor abilităţi, pe care este important să le cultivam: scânteia emoţională, implicarea în viaţa socială, căutarea noului, explorarea creativă care conduc la definirea identităţii ca viitori adulţi

Este un timp in care se petrec transformări cerebrale care crează noi puteri, posibilitaţi, scopuri şi relaţii, transformări fiziologice, hormonale si simţul identitaţii evoluează. Crearea unui spaţiu securizant reprezintă o rampă de lansare pentru adolescent. Din acest  motiv, este important ca atât adultul cât şi adolescentul  să păstreaze căile de comunicare deschise.

Relaţiile de ataşament cu părinţii noştri crează contextul în care învăţăm cum să ne raportăm la emoţii, să ne cunoaştem viaţa interioară, să purtăm conversaţii contemplative cu alţii. Aceste relaţii ne modelează direcţia călătoriei noastre prin viaţă, ne modelează structurile cerebrale profunde şi circuitele emoţionale.

Iată un motiv în plus pentru un adolescent să descopere sensul propriei poveşti de viaţă pentru a fi cât mai prezent în relaţiile tale. Rolul pe care îl jucăm în crearea identităţii noastre în raport cu ceilalţi este determinat de modul în care suntem prezenţi, acordaţi, rezonăm şi creăm încredere. Pe scurt, contribuim activ la crearea unei vieţi mentale echilibrate pentru noi şi cei cu care relaţionăm.

În plus, starea de prezenţa îmbunătăţeşte şi starea fizică, astfel încât sistemul imunitar se fortifică, stresul scade şi creşte starea de bine. Corpul, mintea şi relaţiile se îmbunătăţesc atunci când sunt deplin prezenţi şi conectaţi, descoperind exerciţiul reflecţiei.

 

PROGRAMELE DE AUTOCUNOAŞTERE PENTRU ADOLESCENŢI

În prezent există în România psihologi care derulează Programe de dezvoltare personală pentru adolescenţi. Câteva din temele abordate de ei sunt: consolidarea identităţii personale, sexuale şi socială, creşterea stimei de sine şi îmbunătăţirea imaginii de sine, formarea şi asumarea identităţii psihosexuale, valori, aptitudini, arii de interese, roluri, cunoaşterea tipului de personalitate – puncte tari, puncte vulnerabile, motivaţia şi responsabilitatea de a învăţa,  optimizarea exprimării emoţionale şi a tiparelor mentale, relaţionare şi comunicare interpersonală, creativitate, comportamente problematice adictive (nevoia din spatele adicţiilor şi conştientizarea efectelor)

Pentru grupul de vârstă 17-18 ani – focusul principal este legat de Identificarea vocaţiei (17 – 18 ani) şi consiliere de carieră precum şi construirea Brandului personal. Există oportunitatea iniţierii unor programe de mindfulness pentru adolescenţi, pe viitor.

În ceea ce priveşte testarea, testele de interese (Holland) sunt un instrument necesar şi important.  John Holland prin testul său de interese împarte oameni în șase tipuri de personalitate: realist, intelectual, social, convențional, intreprinzător și artistic.

Oamenii caută profesii pornind de la diverse criterii personale, de la propriile competenţe şi aptitudini, cu intenţia de a-şi exprima valorile şi a se afirma ca indivizi în societate. Indiferent de profesia pe care o alegem succesul nostru este rezultatul interacţiunii propriei personalităţi cu mediul. Cu cât suntem mai autentici şi avem un parcurs de autocunoaştere mai profund şi complex cu atât ne multiplicăm şansele de a reuşi profesional.

Lucrul cu un psiholog – atât în programe de dezvoltare personală, cât şi în sesiuni de consiliere şi orientare profesională susţine autocunoaşterea şi dezvoltarea resurselor interioare precum şi descoperirea de noi opţiuni şi soluţii. În plus, ne oferă posibilitatea de a ne forma o imagine legată de piaţa muncii, modul cum acesta evolueaza, cum putem face faţă schimbarii, ce înseamnă brand personal, cum să te prezinţi la interviuri şi mai ales cum să începi planificarea unei cariere.

Lucrul cu psihologul include şi testări de tipul : Teste de aptitudini, Teste și chestionare de personalitate, Teste de atenție și de memorie, Teste de interese profesionale (Holland).

Orientarea școlară este o etapă premergătoare orientării profesionale și este important ca din această etapă să se țină seama de criterul integrării ulterioare a elevului. Ea oferă activități dedicate atât părinților cât și profesorilor. Colaborare cu părinții se poate face prin diverse modalități:  Reuniuni, Seminarii, Conferințe, Mese rotunde etc. În urma evaluării pe care o face consilierul, clientului i se fac recomandări cu privire la continuarea studiilor și i se oferă informații despre unitățile școlare care corespund cerințelor sale educaționale, despre formalitățile care trebuie atinse în acest scop. În urma acestei evaluări se alcătuiește un plan personal pentru fiecare client in parte.

Consilierea vocaţională şi de carieră, programele de autocunoaştere şi dezvoltare personală dedicate adolescenţilor contribuie la creşterea încrederii, o mai bună imagine de sine, motivare şi focus pe studiu.

Rolul adulţilor – părinţi, psihologi, profesori este primordial în această etapă de viaţă şi dezvoltare, în care nevoia de susţinere şi modele a adolescenţilor este evidentă şi necesară.

CONCLUZIE

Adolescenţa este o perioadă de vastă integrare şi explorare, proces care continuă şi după vârsta de 24 de ani. Prin relaţiile de ataşament securizant create de adolescent şi adultii semnificativi din viaţa lui (părinţi, profesori, consilier psihologic), acesta îşi poate integra identitatea şi pune fundaţia unei vieţi cu sens.

Tinerii au ambiţie şi ingeniozitatea de a găsi noi soluţii pentru problemele globale importante prin abordări creative şi pentru aceasta au nevoie de sprijinul şi ajutorul adulţilor, care îi pot ghida şi valida.

Este un timp de creare şi integrare a indentităţii, a EU-lui individual, de conectare cu semenii, de explorare si creativitate. Dacă ar fi sa propun un motto al acestei perioade de viaţă aş spune SAVUREAZĂ ŞI SERVEŞTE LUMEA pentru a contribui la o viaţă plină de bucurie şi conectare, plăcere, scop şi echilibru.

Este important ca adulţi să reuşim să cultivăm starea de vitalitate şi autenticitate caracteristică adolescenţei bazata pe scânteia emoţionala, implicarea socială, impulsul căutarii noului prin explorarea creativă.

Autocunoaşterea în perioada adolescenţei pune bazele unei vieţi clădite pe o fundaţie solidă, cu satisfacţii şi împliniri pe plan personal şi profesional. În esenţă, un tânar care demarează acest proces în adolescenţă, îşi pune întrebări, reflectează, caută răspunsuri, mentori şi modele are şanse reale de a trăi o viaţă plină de sens.

SAVUREAZĂ ŞI SERVEŞTE LUMEA. ÎNTÂLNEȘTE-TE CU VIAȚA !

 

Bibliografie

Streycharczyk D., Cough P, 2017, Tenacitatea mentală – Cheia performanţei, rezilienţei şi stării de bine, Editura BMI

Kets de Vries, 2003, Leadership – Arta şi măiestria de a conduce – De la paradigma clinică la pragmatismul schimbării, Editura Codecs

Siegel, D. J. 2014, Vâltoarea minţii – Puterea şi rolul transformărilor cerebrale în adolescenţă, Editura Herald