77 de secrete, provocări și adevăruri despre relații – episodul 9

REACȚIILE EMOȚIONALE ÎȘI AU SURSA ÎN INTERIORUL NOSTRU

O viață condusă de condiționări v-a determinat să plasați responsabilitatea pentru stările voastre emoționale pe alții și în același timp să preluați în exces responsabilitatea pentru emoțiile celor din jurul vostru.

Este un mod tipic de abordare a aspectelor emoționale, indiferent că vorbim de interacțiunea cu părinții, rudele, prietenii, profesorii, colegii și chiar străinii. Această perspectivă este adesea atât de “intrată în sânge” încât pentru foarte mulți poate părea chiar propriul adevăr.

Consideră afirmații precum cele de mai jos cu care în mod cert ești familiarizat

Tu m-ai rănit”

“Tu chiar m-ai dezamăgit”

“ M-ai înfuriat”

“Ea mi-a rupt/rănit inima”

Mulți dintre noi am fost condiționați să credem că emoțiile sunt cauzate de realitatea exterioară. Într-un fel, acest lucru poate fi adevărat. În absența unui eveniment, în mod cert nu putem reacționa în acel  mod.

Însă există un lucru important de înțeles: da, există o corelație între stimuli externi și experiența emoționala (internă). Totuși, unul nu îl cauzează pe altul – nu există o relație de cauzalitate.

Niciodată evenimentele exterioare nu cauzează modul în care ne simțim.

Imaginează-ți că stai în ploaie și esti ud.  Unii oameni ar putea argumenta că ploaia te udă, ceea ce la prima vedere ar putea părea evident. Până la urmă, dacă n-ar ploua tu n-ai fi ud. Până acum totul este perfect adevărat. Există o corelație între ploaie și faptul că ești ud, însă nu ploaia este cauza faptului că tu ești ud, tu ești cauza. Tu ai ales să nu folosești umbrela, să porți o haină de ploaie sau să cauți un adăpost. Consecințele sunt cauzate de tine, nu de ploaie sau de ceva din exterior. De asemenea, te poți simți enervat de ploaie. Te poți plânge că vremea e oribilă. Este faptul că te plângi cauzat de ploaie? În mod clar nu este, iar cineva aflat lângă tine ar putea să se simta excelent și chiar să zâmbească. Nicio experiență emoțională nu este cauzată de ploaie.

Acum imaginează-ți că cineva vine la tine și îți spune că ești un nemernic. Poate te înfurii sau te ofensezi. De ce? Pentru că acea persoana îți spune “nemernic”?  Cum ar fi dacă acea persoana ar fi mers la Dalai Lama și l-ar fi numit la fel?  Crezi că s-ar fi simțit ofensat?  În mod cert, nu. Cel mai probabil, ar fi zâmbit. De ce? Pentru simplul motiv că ar fi înțeles că acel comentariu a fost pur și simplu o proiecție a persoanei care a vorbit.

Reacționăm la circumstanțele externe în funcție de modul în care noi suntem. Atât. Dacă te simți supărat, înfuriat sau rănit, acest lucru spune ceva despre tine, nu despre circumstanțele exterioare.

Anumite plante înfloresc în lumina soarelui deșertului, în timp ce altele se usuca și mor. De ce? Nu din cauza soarelui ci din cauza naturii diferite a diverselor plante. La fel se întâmplă și în cazul oamenilor. Tot ceea ce experimentăm în plan emoțional spune ceva despre natura noastră umană.

Când ne supărăm, instinctele noastre condiționate atribuie în mod tipic acest lucru unor cauze exterioare. Credem că ceva din exterior ne-a supărat. În realitate, suntem responsabili de reacțiile noastre emoționale – doar noi și nimeni și nimic din exteriorul nostru. Iată un motiv major care merită sărbătorit.

Dat fiind că reacțiile emoționale sunt generate de noi înșine, avem responsabilitatea și capacitatea de a le transforma, singuri sau împreuna cu un psiholog/coach, pentru a răspunde diferit pe viitor.

Întâlnește-te cu Viața !