11 moduri prin care gândurile îți conduc viața

 

 

Cei care mă cunosc știu că sunt o femeie rațională, o exploratoare a mentalului, pasionată de conștientizare, echilibru și viață cu sens. În ultimii 3 ani, printre altele, am dedicat multă energie temei generoase numită Mindfulness ca parte a formării în Consiliere Psihologică și Psihoterapie – Terapii scurte orientate pe resurse și soluții.  Diverse instrumente și practici m-au ajutat să-mi descopăr mecanismele de funcționare a psihicului precum și calea spre echilibru, energie, întregire.

Practicile de mindfulness-ul te ajută în procesul de auto-observare a gândurile, tiparelor mentale,  emoțiilor și modului de conectare. Prin explorare constantă poți să începe să descoperi distorsiunile cognitive care la un moment dat îți pot complica viața.

Studiul și munca cu Sinele meu m-a condus  spre centrul ființei mele, noua mea casa de azi înainte. În următoarele săptamâni vă voi împărtăși câteva aspecte ale călătoriei interioare numite „Mindfulness și inteligență emoționala”, temă plină de miez – fundația unui proiect dedicat organizațiilor și a muncii cu clienții la cabinet.

Astăzi ne vom concentra pe acele moduri de a gândi care ne conduc viața…. de multe ori în direcții mai putin benefice. Am convingerea că și voi v-ați confruntat măcar o dată în viață cu cel puțin unul sau mai multe moduri din cele 11 moduri de a gândi, enumerate mai jos. Prin acceptare și conștientizare începe treptat schimbarea. Iată care sunt acestea:

  1. Gândirea de tip dihotomic alb-negru, totul sau nimic.

Te evaluezi pe tine și îi evaluezi pe ceilalți în culori extreme, într-un mod absolutist, fără nuanțe de gri. O greșeala minoră te face să te simți lipsit de valoare.

În anii de liceu, m-am confruntat cu acest mod de a vedea lucrurile. La orele de fizică evaluările era de tipul totul sau nimic, lucrări foarte ușoare notate cu 10 erau urmate de teste din culegerea de olimpiadă. Atunci am învățat povestea lui totul sau nimic, care m-a urmărit câteva decenii. Din fericire, există și … dezvăț sau dez-învațare.

  1. Personalizarea și blamarea

O persoană se blamează pe sine pentru tot ceea ce nu funcționează, își asumă responsabilitatea pentru acțiuni și evenimente pentru care nu are control. Atitudinea opusă este blamarea celorlalți și a împrejurărilor de viață, fără a ține seama de contribuția persoanei la producerea problemei.

  1. Catastrofizarea

Persoana prevede faptul că evenimentele vor lua o întorsătură negativă, fapt tipic subiecților anxioși care văd răul în orice situație.

  1. Judecata afectivă

O persoană trage concluzii legate de un eveniment doar pe baza trăirilor sale afective, fără a avea habar de datele realității.

  1. Afirmații de tip absolutist

Sunt cele din categoria „trebuie neaparăt să….”. Subiectul se conduce după imperative categorice legate de cum ar trebui să fie el și cei din jur. Dorințele și asteptările sale devin imperative categorice de genul „eu trebuie neapărat să obțin întotdeauna și cu orice preț afecțiunea și prețuirea celorlalți”. Când expectațiile nu sunt îndeplinite, ea va deveni perturbată emoțional, manifestând depresie, mânie și frustrare.

  1. Abstragerea selectivă

O persoană acordă o atenție exagerată unui aspect minor pe care îl ruminează la nesfârșit, ignorând aspectele pozitive. Dacă 99 de oameni din 100 i-au dat un feedback pozitiv, focusul va fi pe aspectul negativ.

  1. Descalificarea pozitivului

Persoana în cauză ignora aspectele pozitive ale unei situații, considerând-o lipsită de importanță.

  1. Supergeneralizarea

O experiență negativă singulară te poate conduce la concluzia că așa va fi mereu și situațiile se vor repeta în același mod, pe viitor.

  1. Amplificarea și minimalizarea

Subiectul are tendința de a amplifica aspectele negative și de a le minimaliza pe cele pozitive.

  1. Etichetarea

O persoană se evaluează pe sine sau pe ceilalți prin intermediul unor etichete de tipul „sunt un ratat”, „sunt un prost”.

  1. Inferențe arbitrare

Subiectul trage concluzii negative fără a avea suficiente dovezi, în următorele 2 formeâ

  • Citirea gândurilor – clientul crede că știe ce gândesc ceilalți ignorănd explicații posibile ale unor comportamente sau atitudini
  • Ghicirea viitorului – persoana prezice faptul că evenimentele viitoare vor avea un final negativ.

Cu siguranță, cel putin una din cele 11 distorsionări cognitive de mai sus îți sună cunoscut. Poate că acest mod de a gândi ți-a condus viața în mod nefavorabil, într-un anumit moment.

Daca te simți pregatit(ă) să începi un proces schimbare, dezvoltare personala și optimizare, află că există multe moduri prin care psihicul tău poate funcționa optim, iar resursele tale interioare pot fi investite mult mai benefic, cu soluții și rezultate pe tot parcursul vieții.

Poți să pornești la drum singur sau acompaniat de un martor competent al poveștii tale. Tu îți cunoști cel mai bine obiectivele, ritmul potrivit și ce fel de rezultate vrei să obții pe termen lung.

Împrietenește-te cu mintea și corpul tău. Gândește și simte Viața în fiecare moment.

Întâlnește-te cu Viața !

 

 

Bibliografie:

Holdevici I, Craciun B. – Psihoterapia eficienta, Editura Trei, Bucuresti, 2013